[DISPLAY_ULTIMATE_SOCIAL_ICONS]

Alaturi de sistemul de directie si anvelope, sistemul de franare  asigura manevrabilitate masinii, indiferent de conditiile de functionare, de viteza de rulare sau gradul de incarcare a masinii. Distanta de franare masoara eficacitatea, iar uneori cativa metri in plus sau minus fac diferente majore. 

Istoric

Sistemele de franare s-au dezvoltat in legatura directa cu cresterea performantelor masinilor, mai precis odata cu cresterea vitezelor de deplasare au fost necesare sisteme de franare tot mai performante.

Primele sisteme de franare  foloseau placute de lemn care erau actionate printr-un levier direct pe roti. Erau ineficiente, iar odata ce la sfarsitul anilor 1890 fratii Michelin introduc rotile cu anvelope de cauciuc, acest  sistem devine inutilizabil.

1899 – Gottlieb Daimler se numara printre primii care au conceptualizat franele cu tambur

1901 – Wilhem Maybach proiecteaza un sistem simplu de franare cu tambur in care cabluri de otel erau infasurate pe tamburii situati pe puntea spate, iar actionarea se facea cu ajutorul unui levier

1902 – Louis Renault este considerat parintele sistemelor moderne de franare prin dezvoltarea acestui sistem. Introducerea sabotilor de frana in interiorul tamburului a fost un salt imens prin inlaturarea factorilor externi (ca praful, apa) din functionarea componentelor de franare si cresterea si pastrarea capacitatii de franare in orice conditii.

1902 – William Lanchester patenteaza franele cu discuri, dar are o problema majora – zgomotul insuportabil creat intre placutele de frana din cupru si otel

1907 – Herbert Frood rezolva problema zgomotului la solutia lui Lanchester prin utilizarea de placute cu material de frictiune pe baza de azbest; acestea au fost folosite pana in anii 1980. Chiar si imbunatatita constructorii de masini nu folosesc discurile de franare pana in anii 1950.

1918 – Malcolm Loughead (mai cunoscut ca Lockheed dupa schimbarea numelui) propune sistemul de franare cu actionare hidraulica

1921 – apare prima masina echipata cu frane actionate hidraulic pe toate cele patru roti : Duesenberg model A

1927 – Albert Dewandre inventeaza servo-frana

1929 – Gabriel Voisin introduce sistemul ABS la avioane

1936 – Bosch si Mercedes-Benz imbunatatesc sistemul ABS

anii ’50 – creste viteza de rulare si se trece la franarea cu discuri

1978 – Bosch si Mercedes up-dateaza solutia lor pentru ABS din 1936 si o integreaza in dotarea Mercedes S-Class

2006 – Mercedes realizeaza sistemul Brake Distronic Plus care este un sistem de franare automata,ce utilizeaza un radar cu actiune scurta si lunga si care opreste masina la detectarea unui obstacol, fara a fi nevoie de apasarea pedalei de frana de catre sofer

Mod de functionare

Pentru exemplificare vom lua in considerare cel mai raspandit sistem de franare ce echipeaza aproape in totalitate masinile produse astazi : sistemul mecano-hidraulic cu structura in paralel. Structura in paralel se refera la modul de repartitie a forţei de frânare între cele două punţi: primul circuit frâneaza puntea faţă iar cel de-al doilea puntea spate.

Pentru a opera asupra sistemului de franare pe un autovehicul conventional conducatorul auto aplica o forta de apasare pe pedala de frana  deplasand tija pistonul servomecanismului . Servomecanismul amplifica forta de apasare pe pedala şi o transmite pistonului pompei centrale. Pompa centrala face conversia fortei din tija în presiune. Cele doua pistoane ale pompei centrala maresc presiunea lichidului de frana din conductele rigide  şi flexibile  care se transmite mai departe franelor cu disc  şi franelor cu tambur. În cazul unei avarii la unul dintre circuite sistemul ramane functional datorita celui de-al doilea circuit. Rezervorul cu lichid de frana  conectat la pompa centrala are rolul de a compensa fluctuatiile de volum de lichid din sistemul de franare.

În timpul procesului de franare, datorita deceleratiilor, puntea fata a automobilului este încarcata cu o greutate mai mare decat cea a puntii spate. Pentru a preveni franarea excesiva a puntii spate, ce poate provoca blocarea rotilor acesteia, supapa de reglare a presiunii  moduleaza presiunea de franare a puntii spate în functie de încarcarea automobilului.

Sistemul de franare de parcare (frana de mana) actioneaza asupra rotilor puntii spate prin intermediul levierului  şi a cablului.

Exploatare si intretinere sistem de franare

In exploatare un rol major in durata de viata a elementelor sistemului de franare il are stilul de condus. Va pot da urmatorul exemplu de care m-am lovit in activitatea de service: doua masini identice ca model, cu acelasi tip de elemente de franare (placute, discuri,lichid), la o masina necesar schimbare placute si discuri la 8.000 km, iar la a doua, doar placute, la 35.000 km. Diferenta: stilul de condus. Un stil de condus agresiv duce la o uzura accelerata ce presupune dupa aceea costuri de intretinere mari. Pentru a evita acest lucru, conduceti calm, evitati accelerarile si franarile bruste, in trafic pastrati o distanta mai mare fata de masina din fata pentru a menaja frana.

De obicei cand ajungeti intr-un service auto se pune accentul pe discuri, placute si saboti de frana. Acestea se inlocuiesc cand :

1. avem un grad de uzura evidentiat in urma unui control vizual (existenta unei “buze” pe disc, grosime redusa a materialului de frictiune pe placute)  sau se aprinde martorul pentru frane in bord
2. discurile au o bataie axiala, fapt ce duce la aparitia de vibratii in volan la franare (daca discurile au o grosime suficienta, se pot rectifica)
3. discurile au santuri pe suprafata de contact diminuandu-se astfel fortele de frecare

Un alt lucru pe care trebuie sa se puna accentul si care este de multe ori neglijat cu “Las’ ca mai merge!” este lichidul de frana. Prin contaminare cu apa din atmosfera acesta isi pierde calitatile si tot sistemul de franare este afectat ca performante : creste semnificativ distanta de franare punand in pericol viata pasagerilor. Simptomul care se manifesta in cazul unui lichid de frana necorespunzator este cresterea cursei pedalei de franare, pedala devine “moale”.

Pentru inlocuirea pieselor mentionate mai sus consultati manualul de utilizare al masinii pentru a afla recomandarile producatorului, iar pentru operatiile propriu-zise  apelati la un atelier auto.

Drumuri sigure si calatorii placute!